Cum gândesc un buget pentru o amenajare de interior?

O întrebare simplă și totuși care are un răspuns complex. Probabil unii dintre voi s-au întrebat (sau nu) înainte de a începe o amenajare de interior, câți bani trebuie investiți ca să arate așa cum o visați…

Vreau să imi amenajez spațiul, „moka” dacă se poate! Gratis, vă rog!

Ipotetic vorbind, sunt persoane care nu au nici cea mai vagă idee despre ceea ce presupune o amenajare de interior și care se gândesc că pot amenaja un spațiu pentru un magazin de lux de 150 mp în Dorobanți cu un buget de 3000 euro. Oricât de multe fantezii de genul acesta ar avea… este practic imposibil, asta dacă vor să facă ceva de calitate și nu doar să arunce un strat de vopsea lavabilă pe pereți și cam atât.   Metaforic vorbind, aceste idei seamană cumva cu dorința unui copil de 10 ani să conducă un Ferrari, dar nu ajunge la pedale sau a unui puștan de 16 ani care visează că Angelina Joile este iubita lui, poate va avea noroc… într-o viață viitoare.

Dacă am mai destins un pic atmosfera, să revenim la realitate… ”Alo, Pământul către Stele…”

Pentru a evita orice neîntelegere în ceea ce privește bugetul alocat amenajării este nevoie de existența unei comunicări eficiente între designer-ul de interior și client, fiind necesare câteva clarificări preliminare.

Prima și cea mai importantă idee, de la care se pleacă pentru estimarea bugetului de amenajare este destinația viitoare a spațiului. În cazul unui spațiu horeca, important este să se cunoască tipologia viitorilor clienți, adică target-ul afacerii în cauză.  

În baza acestei idei se merge la următorul aspect important care ține de calitatea dorită a finisajelor, a mobilierului, a accesoriilor și decorațiunilor: standard, premium, lux. 

Pe scurt, trebuie analizată situația și găsit un echilibru între ceea ce îți dorești versus a ceea ce poți oferi pentru a se realiza visul tău (exemplu: target-ul afacerii versus capacitatea financiară de investiție în amenajare). Nu poți să ai un spațiu de lux, gratis.

Gândind un pic mai mult în detaliu, se observă stadiul actual al spațiului, gradul de finisare, ce se dorește să ramână și ce anume se schimbă din finisajele existente (schimbăm parchetul, rămâne tapetul de pe pereți sau schimbăm tot sau rămân doar geamurile/vitrinele, etc.).

O altă întrebare cheie care afectează bugetul și pe care mulți o ignoră se referă la funcționalitatea spațiului. Este spațiul actual funcțional pentru destinația lui viitoare, motivul pentru care vreau să îl amenajez? Sunt necesare schimbări de recompartimentare ceea ce implică costuri suplimentare de demolare/construcție și/sau chiar de autorizare?

Pentru a sublinia idea, revenim la exemplul magazinului de 150 mp, care nu trebuie gândit doar ca și cum ar fi un plan de 150 mp și atat. Acest magazin de 150 mp trebuie vizualizat ca pe un spațiu 3D pe cele 3 axe x, y și z, adică lungime, lățime și înălțime. Pe lângă suprafața pardoselii, magazinul are suprafața pereților și cea a tavanului care trebuie, de asemenea considerate în bugetul de amenajare atât din punct de vedere al materialelor, cât și  pentru manoperă.

În plus, avem mobilierul care în funcție de furnizorul de la care este cumpărat, de designer-ul de obiect care l-a creat; achiziționat pe comandă, fie direct dintr-un magazin de renume, poate costa de la simplu la triplu sau chiar mai mult. O canapea de 500 euro de la un magazin  oarecare nu o poți compara cu o canapea realizată de un designer renumit de obiect care poate porni cu prețul chiar și de la 3000 euro sau care poate ajunge la o sumă de 7-8000 euro.  

Iar exemplele pot continua: o bucătărie standard pentru un spațiu foarte mic pleacă de la 1000 euro fără costul aparatelor electrocasnice. Cu cât crește spațiul destinat bucătăriei și dorința de a avea calitate superioară, crește și prețul, apărând nevoia de a aloca un buget chiar și de 8-10000 euro pentru o bucătărie realizată în spații mari și de lux.

Toate aceste detalii, plus multe altele pe care dacă le-am detalia ar transforma acest articol într-un roman, sunt foarte importante pentru a se realiza un buget inițial fezabil pentru amenajarea viitorului spațiu.  Înainte să discute cu designer-ul, clientul ar trebui să știe ce anume își dorește, ce capacitate financiară are pentru viitoarea investiție și un buget estimativ în care ar vrea să se încadreze, dar care trebuie să țină cont de finisaje, mobilier, accesorii, decorațiuni și, să nu uităm serviciile designer-ului de interior.

Autor: Georgiana Georgescu pentru Claire Ideas

Copyright © Claire Ideas – Toate Drepturile Rezervate 2019

Când intră în ”acțiune” un Designer de Interior? Și ce tip de relație se stabilește cu acesta?

design interior

Prima, este o întrebare capcană, nu? Ei bine, răspunsul este simplu… nu există un răspuns clar. …și nu, nu vorbim de momentul când semnăm contractul! Presimt că v-am băgat într-o ceață deasă încă de la primele cuvinte.  Ca să simplific lucrurile sau cu alte cuvinte, să nu o mai lungesc, răspunsul se găsește în dorințele clientului. De ce? Pentru că doar clientul știe când are nevoie de o schimbare în viața sa prin reamenajarea spațiului în care locuiește sau printr-o revigorare a afacerii pe care o deține (exp. cafenele, birouri, clinici private, hoteluri, etc.).

Bun, ați putea spune… Și ce fac dacă vreau să îmi construiesc o casă nouă sau un nou local de la zero? Aici depinde de gradul de implicare al arhitectului cu care lucrați, cât și de limita pe care o impuneți voi, clienții noștri dragi.   

Oare cum vine asta? Pentru a clarifica, un architect poate să abiă capacitatea de a fi el însuși si un designer de interior, de lucra cu un architect de interior sau de a colabora cu un designer de interior. Diferențele dintre ei le găsiți în articolul nostru anterior intitulat Designer de Interior versus…. Designer de Interior.

Mergând mai departe, există arhitecți care se opresc la limita dintre arhitectură și design de interior. În acest caz, este de preferat pentru voi, clienții noștri, să începeți colaborarea cu un designer de interior încă de la primele schițe ale clădirii. De ce? Chiar dacă un arhitect cunoaște regulile generale de amplasare ale geamurilor sau cum ar trebui să decurgă fluxurile prin locație, etc., este posibil să existe o lipsă de comunicare între voi și arhitect. Un exemplu extrem bineînțeles,  este momentul când un client (o clientă, mai degrabă) este adeptul practicilor feng-shui, care de multe ori pot să contravină cu regulile generale învățate în facultate de către un arhitect. Mai în glumă, mai în serios, te poți trezi că ai fațada clădirii pe o altă direcție față de practicile feng-shui…. și îți strică tot feng-shui-ul.  Și nu, nu este nici vina arhitectului, dar nici a ta ca și client, ci a lipsei de comunicare dintre voi.

Extragând o altă idee importantă, o atenție deosebită trebuie acordată relației care se stabilește, iar un arhitect nu este obligat să aibă o relație profundă cu clienții săi. În schimb, un designer de interior, respectiv un arhitect de interior ar trebui să cunoască foarte multe despre clientul său, atât de multe încât să pară că este parte din familie. Bine, bine, relaxați-vă, nu trebuie să îi spuneți chiar și cele mai ascunse gânduri, ci doar cum decurge viața dvs. într-o zi oarecare, într-o săptămână oarecare, atunci când aveți musafiri și ce tip de musafiri vă trec pragul, ce animale de casă aveți, etc. Și lista poate continua astfel încât, designerul de interior să își facă o idee cât mai clară și exactă despre nevoile voastre zilnice, dar nu numai.  Astfel, în urma discuțiilor cu un designer de interior, vă puteți da seama de gradul de implicare al lui în proiectul vostru. Așadar, să nu vă speriați dacă designerul de interior vă va pune întrebări care vi se par prea intime, cum ar fi dacă vă spălați pe dinți în același timp cu partenerul dvs. sau dacă plecați împreună dimineața de acasă. În acest caz, singurul scop este de a găsi o soluție de amenajare care să nu producă aglomerație în baie. Practic, scopul acestor întrebări este acela de a amenaja spațiul astfel încât să devină funcțional și optim nevoilor dvs.

Concluzionând, designerul de interior intră în acțiune, de preferat de la început, însă, în realitate, mai mult atunci cand tu ca și client, te hotărești că ai nevoie de serviciile unui profesionist. Adică atunci când începi să faci diferența dintre Moft și Necesitate.

Totuși, riscul ca un designer de interior să fie cooptat în proiect prea târziu poate atrage după sine și costuri ridicate în cazul în care se dovedește ulterior că spațiul trebuie regândit pentru a îi crea o funcționaliate optimă.

Mai multe informații despre caracteristicile unui designer de interior le gasiți în articolul nostru Ce înseamnă să fii Designer de Interior?

Autor: Georgiana Georgescu pentru Claire Ideas

Copyright © Claire Ideas – Toate Drepturile Rezervate 2019

Designer de Interior versus…. Designer de Interior

design interior

Dragii noștri,

Astăzi vom atinge un alt subiect controversat. Da, cred că ne plac subiectele controversate… De ce? Recunoaștem, pentru că în viață nu este nimic alb sau negru, doar roz sau gri, pentru că viața are o multitudine de culori și nuanțe, în funcție de cum ne-o facem sau cum o vedem…. Pentru că nimeni nu are dreptate și cu toate astea toți spun adevărul.

În România există mai multe tipuri de designeri de interior: arhitecții de interior care au terminat Facultatea de Design din cadrul Universității de Arhitectură și restul, cei care provin din alte domenii, dar care au absolvit diverse cursuri de design de interior în diverse instituții acreditate de către Ministerul Educației Naționale. Dilema unora poate fi: La care tip de designer de interior voi apela când voi avea nevoie?

Indiferent care ar fi răspunsul vostru un aspect important este creativitatea, pe lângă modul de relaționare cu designerul și profesionalismul acestuia, cât și cunoștințele tehnice acumulate.

O să vă spun o mica povestioară…

Acest subiect îmi aduce aminte de vremuri demult apuse, în copilarie, când se strângea toata familia de Crăciun, de Paște și la zilele de naștere.  La astfel de evenimente veneau toți: arhitecții, inginerii, doctorii și câțiva economiști sau avocați. Predominând arhitecții și inginerii, după câteva pahare de vin limbile acestora se deblocau într-un mod miraculos. Pentru noi, copii fiind la vremea aceea, era tare amuzant momentul, deoarece îi vedeam cum se aprind și își scot egourile din buzunare uitând câteodată de bunele maniere.  ”Noi suntem mai buni deoarece suntem creativi, suntem artiști!” spuneau arhitecții.  ”Ba nu, noi suntem mai importanți deoarece fără noi nu puteți să faceți structura, iar voi sunteți cu capul în nori!„ replicau inginerii. Neștiind ce înseamnă la vremea respectivă nici una, nici alta, dar uitându-mă la mama mea, care a absolvit Liceul de Arhitectură, iar ulterior devenind inginer terminând o facultate tehnică și cu un imens talent la pictură, îi dadeam dreptate ei. Indiferent de partea cui era la momentul discuției, ea avea dreptate, artista careia îi plăceau șantierele. Totuși, ea, un fel de artistă arhitecto-inginer, este un caz excepțional.    

Să ne uiăm la marele Luciano Pavarotti, care avea o voce și un talent nemăsurat, dar care nu absolvise nicio școală de canto sau vreun conservator.  Ideal, dar rarissiomo.  

În realitate, situația este alta, chiar dacă le place sau nu: un architect are nevoie de un inginer și vice versa. Nu pot unul fără altul, exceptând cazul în care arhitectul stăpânește foarte bine partea tehnică/structurală, iar inginerul are un sac de creativitate și talent.  Să fim realiști, asta se întâmplă mai rar. Ținând cont că ambele sunt meserii de sine stătătoare și solicitante, care îți ocupă foarte mult timp, nu prea poți să le faci pe ambele simultan. Normal și ideal ar fi să existe o colaborare perfectă între cele două specialități. Încă visez la acest aspect! Încă mă rog pentru asta pentru a evita timpii scurși fără sens. În definitiv, toți avem aceeași țintă: să terminăm proiectele repede, bine, și cu un client fericit!

Revenind la subiectul nostru, o situație similară este și cazul arhitecților de interior versus designerii de interior. Ambii trebuie să fie creativi și să cunoască partea tehnică sau să aibă o echipă tehnică bună în spate. Altfel, rezultatul scontat va fi unul mediocru.  

Concluzionând, indiferent cu cine lucrați, persoana sau echipa respectivă, trebuie să aibă câteva caracteristici elementare bine definite, pe scurt: profesionalism, creativitate și cunoștinte tehnice.

Mai multe abilități pe care ar trebui să le aibă un designer de interior le găsiti într-unul din articolele noastre anterioare, Ce înseamnă să fii Designer de Interior?

Autor: Georgiana Georgescu pentru Claire Ideas

Copyright © Claire Ideas – Toate Drepturile Rezervate 2019

Call Now Button